Tulburarea de panică este mai frecventă decât ne putem imagina. Tot mai multe persoane solicită ajutorul psihologului. De cele mai multe ori, persoanele care vin în cabinetul psihologic pentru psihoterapia atacurilor de panică sau a tulburării de panică sunt trimise de medici și de echipajele serviciului de urgență. Dacă nu e tratată, tulburarea de panică poate fi însoțită de depresie, alte tulburări de anxietate, dependență de alcool sau droguri și probleme, dificultăți semnificative în viața personală, socială sau profesională.
Pentru a înțelege panica (Psihologia Panicii), e important să înțelegem frica. Frica e ca un răspuns automat de alarmă care se declanșează în momentul în care apare pericolul. Gândește-te ce s-ar întâmpla dacă un animal periculos s-ar apropia de tine. Majoritatea persoanelor ar avea o atitudine de panică! Aproape oricine ar simți o serie de schimbări la nivelul corpului, cum ar fi bătăi puternice ale inimii, respirație accelerată, transpirație, toate acestea pentru a răspunde pericolului din față. Acest răspuns de alarmă ne va conduce fie spre a fugi pentru viețile noastre, fie să devenim suficient de „pompați” pentru a ne apăra fizic. Acest răspuns de alarmă e un mecanism important de supraviețuire numit și răspunsul „luptă sau fugi”.
Cu toate acestea, uneori e posibil să avem acest răspuns de frică în situații în care nu e pericol – e o alarmă falsă care apare când te aștepți cel mai puțin. E ca și cum s-ar declanșa alarma de fum când nu e foc. În primul rând, atacul de panică e o alarmă falsă.
Mulți dintre noi simțim astfel de senzații moderate atunci când suntem îngrijorați, însă atacurile de panică sunt mult mai intense. Un atac de panică e, de obicei, descris ca un val brusc de teamă extremă. Unii descriu experiența de panică drept „teroare pură”.
Simptomele atacului de panică
- Bătăi intense ale inimii
- Transpirație
- Tremurat sau agitație
- Dificultăți de respirație/respirație sacadată
- Senzație de sufocare
- Durere în piept, presiune sau disconfort
- Greață, probleme de stomac sau diaree bruscă
- Amețeală, senzație de leșin
- Furnicături sau amorțeală în anumite părți ale corpului
- Bufeuri sau frisoane
- Senzația că lucrurile din jur sunt ciudate, ireale
- Sentiment de desprindere de corp, nefamiliar
- Gânduri că iți pierzi controlul sau că o iei razna
- Frica de moarte
După cum vezi în lista de mai sus, multe dintre simptome sunt similare unei situații cu adevărat periculoase. Un atac de panică poate fi foarte înspăimântător și poți simți o dorință intensă de a scăpa de situație. Multe dintre aceste simptome par să indice probleme medicale, astfel că unii dintre noi solicităm serviciul de urgențe.
Caracteristicile atacului de panică
- Atinge vârful rapid – între 1 și 10 minute
- Vârful intensității atacului de panică durează aproximativ 5 până la 10 minute (cu excepția cazului în care e reaprins constant sau „se pun paie pe foc”)
- Atacul de panică inițial este de obicei descris ca „venind din senin” și nu e asociat în mod constant cu o anumită situație, deși, cu timpul, panica poate fi asociată cu situații specifice
- Atacul nu e relaționat cu efortul fizic marcant
- Atacurile sunt recurente în timp (reapar)
- În timpul unui atac, persoana experimentează o nevoie puternică de scăpa și de a fi în siguranță
Mulți cred că se pot simți slăbiți în timpul unui atac de panică. Însă acest lucru e puțin probabil deoarece sistemul psihologic care produce atacul de panică e opusul celui care provoacă leșinul. Uneori, oamenii au atacuri de panică noaptea, în timp ce dorm. Ei trec din starea de somn în cea de panică. Aceasta poate fi înfricoșătoare deoarece apare fără un factor declanșator evident.
Atacurile de panică pot apărea individual (apare doar atacul de panică) sau în cadrul unei probleme psihologice numită „Tulburarea de Panică”. Aceasta se referă la situația în care o persoană trăiește cel puțin 4 dintre simptomele descrise mai sus, atacul de panică își atinge vârful în mai puțin de 10 minute și persoana simte o teamă persistentă față de posibilitatea de a avea un alt atac de panică sau e îngrijorată de consecințele acestuia. Mulți dintre cei care suferă de panică își modifică stilul de viață și comportamentul pentru a preveni atacurile. Unii sunt atât de afectați de această frică, încât evită orice situație sau locație în care ar fi dificil să primească ajutor sau să scape (spre exemplu, pot evita să meargă în locuri aglomerate sau, dimpotrivă, pot evita să rămână singuri).
