Amnezia

  • 7 mins read

Amnezia sau pierderea memoriei se caracterizează prin imposibilitatea de a rememora fapte, informații sau experiențe trăite. Deși, de cele mai multe ori, în cadrul televiziunilor sau filmelor amnezia este prezentată în sensul pierderii identității personale, în viața reală acest lucru nu se întâmplă. În general, persoanele ce suferă de amnezie – denumită și sindrom amnestic – sunt de obicei lucide și conștiente de propria identitate, însă prezintă dificultăți în acumularea de noi informații sau în formarea de noi amintiri. Amnezia poate fi cauzată de deterioarea anumitor zone ale creierului, vitale pentru prelucrarea memoriei. Diferența intre un episod temporar de pierdere de memorie (amnezie gloabală tranzitorie) și amnezie este că aceasta din urmă poate avea caracter permanent. Nu există un tratament specific pentru această boală, dar tehnicile de consolidare ale memoriei și contactarea unui psiholog în vederea aplicării unei terapii specializate, pot ajuta persoanele ce suferă de amnezie și familiile lor.

Simptome

Majoritatea persoanelor afectate de amnezie au probleme cu memoria de scurtă durată – aceștia nu pot reține informații noi. Amintirile recente sunt cel mai probabil pierdute, în timp ce acelea adânc înrădăcinate sunt împrăștiate. Adesea se întâmplă ca o persoană să-și aducă aminte de experiențe din copilărie, dar să nu fie capabilă să rețină numele actualului președinte, luna calendaristică sau ce a servit la micul dejun în dimineața respectivă.

Pierderile izolate de memorie nu afectează inteligența, cunoștințele generale, conștientizarea lucrurilor din jur, atenția, judecata, personalitatea sau identitatea. Persoanele cu amnezie, de obicei, pot scrie, vorbi și pot deprinde abilități, cum ar fi mersul pe bicicletă sau cântatul la pian și în majoritatea cazurilor pot conștientiza faptul că suferă de această boală.

Semne și simptome adiționale

  • Amintiri false, fie complet inventate, fie formate din amintiri reale deplasate în timp

  • Probleme neurologice, cum ar fi mișcări necoordonate, tremur sau convulsii

  • Confuzie sau dezorientare

Cauze

Pierderile de memorie pot fi cauzate de diverse lucruri. Pentru a determina cât mai exact cauza, doctorul trebuie să afle dacă această problemă a survenit imediat sau a progresat lent în timp. Multe dintre zonele creierului ajută la crearea și preluarea amintirilor, iar orice problemă ce survine în una din aceste zone poate duce la pierderea memoriei. Cauzele ce duc la amnezie includ:

  • Consumul de droguri

  • Abuzul de alcool

  • Lipsa oxigenului din creier

  • Excrescențe ale creierului (cauzate de tumori sau infecții)

  • Infecții ale creierului, cum ar fi boala Lyme, Sifilis sau HIV/SIDA

  • Operații pe creier, efectuate pentru a trata tulburări convulsive

  • Tratamente împotriva cancerului, cum ar fi radiații ale creierului, transplant de măduvă osoasă sau chimioterapie

  • Demența

  • Depresia, tulburări bipolare sau schizofrenie atunci când simptomele nu au fost bine controlate

  • Tulburare disociativă (incapacitatea de a-și aminti un eveniment important, traumatic; pierderea memoriei poate fi de scurtă sau lungă durată)

  • Medicamente precum barbiturice sau benzodiazepine

  • Terapia cu șocuri electrice (în special atunci când aceasta este de lungă durată)

  • Encefalita de orice tip (infecție, boală autoimună, chimicale/droguri induse)

  • Epilepsie (ce nu este ținută sub control cu medicamente)

  • Traumatisme craniene

  • Boli care duc la pierderea sau deteriorarea celulelor nervoase (boli neurodegenerative), cum ar fi boala Parkinson, Huntington sau scleroza multiplă

  • Migrene

  • Alimentație nesănătoasă (carențe de vitamina B12)

  • Daune permanente sau leziuni la nivelul creierului

  • Amnezie globală tranzitorie

  • Atac ischemic tranzitor (AIT)

Amnezia variază în severitate, iar chiar și cazurile de amnezie ușoară pot interfera cu activitățile de zi cu zi. Tulburarea poate provoca probleme la locul de muncă, la școală și în mediile sociale. Există riscul ca amintirile pierdute să nu poată fi recuperate niciodată și de aceea persoanele în stadiu avansat necesită supraveghere și îngrijiri continue. Pentru a diagnostica amnezia doctorul va trebui să facă o evaluare aprofundată, pentru a exclude alte cauze posibile, cum ar fi boala Alzheimer, unele forme de demență, depresie sau tumori cerebrale.

Istoricul medical

Evaluarea începe cu  un istoric medical detaliat, la care sunt rugați să asiste și membrii familiei sau prietenii, deoarece există posibilitatea ca pacientul să nu poată da informații exacte. Întrebările sunt puse pentru ca doctorul să înțeleagă cât mai bine simptomatologia bolii. Printre subiectele abordate se află și:

  • tipul de pierdere a memoriei (Poate să-și amintească persoana respectivă evenimentele recente sau cele îndepărtate?)

  • momentul dezvoltării problemei și modul în care aceasta a evoluat

  • istoricul medical al familiei, în special bolile neurologice

  • abuzul de alcool sau droguri

  • alte simptome: confuzie, probleme de vorbire, schimbări de personalitate

Examinarea fizică

În acest tip de examinare se evaluează funcțiile nerurologice, reflexele, funcțiile senzoriale, balansul și alte aspecte legate de creier și sistemul nervos.

Testarea cognitivă

Psihologul testează modul de gândire al pacientului, discernământul și îi verifică memoria de scurtă și lungă durată. Acest tip de evaluare ajută la determinarea gradului problemelor și oferă o perspectivă asupra modului în care pacientul poate fi ajutat.

Tratament

Este indicat că o persoana ce suferă de amnezie să intre în contact cu un specialist în domeniu, pentru a i se prescrie cel mai potrivit tratament. Psihologul, prin intermediul terapiei cognitiv comportamentale, ajută pacientul să învețe noi informații, în scopul de a le înlocui pe cele pierdute, folosindu-se de memoria intactă la formare unei noi baze de date în cadrul memoriei. Antrenarea memoriei include o varietate de strategii aplicate de către psihoterapeut pentru a organiza informațiile într-o anumită ordine, astfel încât pacientului să i se îmbunătățească capacitatea de a înțelege și reține informații extinse.

Psiholog Ana Moldovan

Leave a Reply